Definita cuvantului zicătură
ZICĂTÚRĂ, zicături, s. f. 1. Zicătoare (1). 2. (Reg.) Cântec, cântare. – Zice + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu zicătură
OBIÁLĂ, obiele, s. f. Bucată de pânză sau de postav cu care țăranii (uneori și militarii) își înfășoară laba piciorului, în loc de ciorap sau peste ciorap; p. ext. zdreanță, cârpă. Expr. A-i curge (cuiva) obielele sau a curge obielele de pe (sau după) cineva = a fi îmbrăcat în zdrențe, a fi zdrențos, zdrențăros. – Din bg. obijalo. Vezi definitia »
BALISTÍTĂ s. f. Pulbere de azvârlire fără fum, cu o flacără vie, strălucitoare. (< fr. balistite) Vezi definitia »
REPREZENTÁNȚĂ s.f. 1. Organ care reprezintă o colectivitate. ♦ Reprezentanță națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților; reprezentanță diplomatică = organ permanent de stat pentru relațiile externe aflat pe teritoriul unui alt stat. 2. Agenție a unei întreprinderi comerciale. [Cf. germ. Repräsentanz, it. reppresentanza],. Vezi definitia »
EGIPȚIÁNĂ, egipțiene, s. f. (Mai ales la pl.) Caracter de literă tipografică caracterizată prin grosimea uniformă a tuturor trăsăturilor, prin construcție aproape geometrică și tălpile picioarelor dreptunghiulare. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. égyptienne, germ. Egyptienne. Vezi definitia »
MURIȘOÁRĂ, murișoare, s. f. Diminutiv al lui mură1. – Mură1 + suf. -ișoară. Vezi definitia »