STRĂJERÍE s. f. Organizație pentru tineret creată de regele Carol al II-lea. – Străjer + suf. -ie. Vezi definitia »

FARMACOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul originii, proprietăților fizice și chimice, compoziției, clasificării și acțiunii terapeutice a medicamentelor asupra organismului. – Din fr. pharmacologie. Vezi definitia »

DIBĂCÍE, dibăcii, s. f. Îndemânare, abilitate, pricepere, iscusință. ♦ Șiretenie, viclenie; rafinament. – Dibaci + suf. -ie. Vezi definitia »

SOTERIOLOGÍE s.f. Capitol al dogmaticii creștine care tratează despre mântuirea prin jertfe benevole. (cf. fr. sotériologie < gr. τό σωτήριον = mijloc de salvare (> salvare, eliberare), s.n. al lui σωτήριος = care salvează, care protejează < ό σωτήρ = salvator, eliberator + suf. -logie) [et. TLF] Vezi definitia »

CENTÚRIE s.f. 1. Unitate a armatei romane formată din o sută de soldați. 2. Unitate politică și administrativă în vechea Romă, formată din o sută de cetățeni. [Gen. -iei. / < lat. centuria, cf. fr. centurie]. Vezi definitia »