OBOSÍT, -Ă, obosiți, -te, adj. Care simte oboseală; sleit de puteri, ostenit, istovit. – V. obosi. Vezi definitia »

ARSENÍT s.m. Sare a acidului arsenios. [Pl. -iți. / < fr. arsénite]. Vezi definitia »

DUMESNICÍT, -Ă, dumesniciți, -te adj. (Înv.) Domesticit. [Var.: domesnicit, -ă, adj.] – V. dumesnici. Vezi definitia »

PRICĂJÍT, -Ă, pricăjiți, -te, adj. (Reg. și fam.) Care a rămas mic, nedezvoltat, care este insuficient dezvoltat; pipernicit. – V. pricăji. Vezi definitia »

OSEBÍT, -Ă, osebiți, -te, adj. (Înv. și pop.) 1. Deosebit, diferit. ◊ Loc. prep. Osebit de... = în afară de..., pe lângă. 2. Care iese din comun; ales, remarcabil; p. ext. foarte mare. – V. osebi. Vezi definitia »