ALINTÁT, -Ă, alintați, -te, adj. Care este răsfățat, răzgâiat. – V. alinta. Vezi definitia »

salavát (salaváturi), s. n. – Rugăciune a musulmanilor. Tc. salavat, pl. din arab. salat (Șeineanu, II, 310). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

OLEIÁT, -Ă adj. v. uleiat. Vezi definitia »

CEFALOCORDÁT, cefalocordate, s. n. (La pl.) încrengătură de animale marine cu scheletul corpului format din coarda dorsală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – Din fr. céphalocordates. Vezi definitia »

BĂNÁT, (3) bănaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufletească, tristețe, jale; părere de rău. Cu ochii plini De lacrimi și bănat (COȘBUC). 2. Supărare, necaz, ciudă. Nu știu ce-i cu tine, Că tot porți bănat (COȘBUC). ◊ Expr. (Ca formulă de politețe) A nu-i fi cuiva cu bănat = a nu lua în nume de rău rugămintea sau întrebarea cuiva. 3. Învinuire, reproș; mustrare. Poate că nu veți aduce bănat... profesorului (CREANGĂ). 4. Bănuială. – Magh. bánat. Vezi definitia »