NEVÓLNIC, -Ă, nevolnici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) care este lipsit de putere fizică, de forță; (om) slab, neputincios; p. ext. (om) incapabil, neajutorat. 2. S. m. și f. (Înv.) Supus; iobag, șerb. – Din sl. nevolĩnŭ sau ne- + volnic. Vezi definitia »

ȘEPTÍC, șeptici, s. m. (Fam.) 1. Diminutiv al lui șapte. 2. Joc de cărți, în care cartea marcată cu numărul șapte are cea mai mare importanță. – Șapte + suf. -ic. Vezi definitia »

CARBOCÍCLIC, -Ă adj. (despre compuși organici) al căror lanț închis nu conține decât atomi de carbon. (< fr. carbocyclique) Vezi definitia »

SCENOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la scenotehnică. II. s. f. tehnica folosirii aparaturii de scenă și a trucajelor mecanice în teatru. (după it. scenotecnico) Vezi definitia »

PERIFRÁSTIC, -Ă adj. exprimat prin perifrază. ♦ formă ~ă = formă verbală compusă, de tip mai dezvoltat. (< fr. périphrastique, germ. periphrastisch) Vezi definitia »