SEMNĂTÚRĂ, semnături, s. f. Numele unei persoane scris de propria mână sub textul unui act special, al unei scrisori etc.; iscălitură. – Semna + suf. -ătură. Vezi definitia »

potriácă, s.f. (reg.) ciur făcut din piele. Vezi definitia »

HREÁPCĂ, hrepci, s. f. (Reg.) Greblă mică aplicată la coasă ca să așeze în brazdă grânele cosite; p. ext. coasă prevăzută cu o astfel de greblă. – Din ucr. hrabky. Vezi definitia »

MANICHIURÍSTĂ, manichiuriste, s. f. Lucrătoare specializată în manichiură; manichiureză. – Manichiură + suf. -istă. Vezi definitia »

MAIMÚCĂ, maimuci, s. f. (Reg.) Maimuță. – Din *maimu (< ngr. maimu < tc.) + suf. -ucă. Vezi definitia »