OZÉNĂ s.f. Inflamație supurativă fetidă a mucoasei nazale, care duce la atrofierea acesteia și la dispariția simțului mirosului. [< fr. ozène, cf. gr. ozaina]. Vezi definitia »

CÂRMOÁJĂ, cârmoji, s. f. (Reg.) Resturi, firimituri (de mâncare). ♦ Coajă de pâine sau de mămăligă uscată. – Comp. coajă. Vezi definitia »

SIRIÁCĂ s.f. Limbă semitică veche, folosită și azi la liturghia unor biserici siriene. (cf. fr. syriaque) Vezi definitia »

PÁȘĂ, pași, s. m. Funcția de guvernator al unei provincii din Imperiul Otoman sau titlu al vizirilor și al unor înalți demnitari turci din trecut; persoană care deținea funcția sau titlul de mai sus. ◊ Loc. adv. Ca pașa sau ca un pașă = fără grijă, foarte bine, ca un boier. [Var.: (înv.) pașá s. f.] – Din tc. pașa. Vezi definitia »

PULPÁNĂ, pulpane, s. f. Partea (despicată la spate) de la talie în jos a unei haine bărbătești lungi. – Pulpă + suf. -ană. Vezi definitia »