CRENOTERAPÍE s. f. ansamblu de metode terapeutice care utilizează apele minerale. (< fr. crénothérapie) Vezi definitia »

SENSITOMETRÍE s.f. Ansamblu de metode folosite pentru determinarea sensibilității materialelor fotografice în raport cu intensitatea și compoziția spectrală a radiației luminoase, cu durata și caracterul expunerii, precum și cu modul de prelucrare a materialului. [Gen. -iei. / < fr. sensitométrie, cf. lat. sensitivus – sensibil, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

HIPERCROMÍE s.f. (Med.) Exagerare a pigmentației normale a pielii. [Gen. -iei. / < fr. hyperchromie, cf. gr. hyper – peste, chroma – culoare]. Vezi definitia »

TORACOPLASTÍE, toracoplastii, s. f. Intervenție chirurgicală care constă în rezecția unor porțiuni din coastele unei regiuni toracice pentru a putea pune în stare de repaus plămânul bolnav, până la vindecare, în caz de tuberculoză. – Din fr. thoracoplastie. Vezi definitia »

acantologíe s.f. disciplină care studiază spinii. (< fr. acanthologie) Vezi definitia »