BACTERIORÍZĂ s.f. (Geol.) Totalitatea florei bacteriene care trăiește în rizosferă. [Pron. -ri-o-. / cf. it. batteriorizi]. Vezi definitia »

albínă (albíne), s. f. – 1. Insectă care produce miere și ceară. – 2. Specie de orhidee (Ophrys cornuta). – Mr. alvină, megl. albină, istr. albire. Lat. alvῑna „stup”, der. de la alvus (Pușcariu 59; Candrea-Dens., 48; REW 393). Pentru a explica semantismul, DAR se referă la alb. bletë „stup” și „albină”. Trebuie probabil să se plece de la o expresie (musca)alvina, unde alvina îndeplinește firesc funcția adj.; mai tîrziu, a ajuns s., ca în cazul lui (asinus) onagrarius, orbus(oculis) și în multe alte cazuri. Muscă, avînd sensul de „roi” este curent în apicultură. Der. albinar, s. m. (apicultor); albinărel, s. m. (pasăre); albinărie, s. f. (roi; apicultură); albinărit, s. n. (apicultură); albinet, s. n. (mulțime de albine, roi). Vezi definitia »

CARTUȘIÉRĂ s.f. Cutie de piele, de pânză etc. care se prinde la centură și în care se țin cartușe. ♦ Bandă de piele sau de pânză pe care se poartă cartușele de vânătoare. [Pron. -și-e-. / < fr. cartouchière]. Vezi definitia »

hăíță (-țe), s. f. – (Arg.) Turtă de porumb. Țig. hăvitz. Vezi definitia »

SPERMOTÉCĂ s. f. 1. totalitatea învelișurilor unui fruct. 2. peretele capsulei vegetale. (< lat. spermotheca) Vezi definitia »