răsfățíe s.f. (reg.) plăcere, distracție. Vezi definitia »

SCÓTIE s.f. (Arhit.) Mulură concavă situată între două toruri sau între două muluri proeminente. [< fr. scotie, cf. lat. scotia]. Vezi definitia »

IZOTONÍE s. f. 1. echilibru molecular între două soluții separate de o membrană organică și care au aceeași presiune osmotică; izoosmie. 2. proprietate a unor nuclee atomice de a avea același număr de neutroni. (< fr. isotonie) Vezi definitia »

GRAVITAȚIE s. f. ForțĂ? de atracție reciprocĂ? a tuturor corpurilor, dependentĂ? de masa acestora; atracția universalĂ?. o câmp de ~ = spațiul în care un corp își exercitĂ? forța de gravitație asupra altor corpuri. -Din fr. Gravitation, lat. Gravitatio Vezi definitia »

PSIHAGOGÍE s. f. Ramură a psihopedagogiei reeducării și a psihoterapiei care se ocupă de recuperarea personalității deformate, potrivit exigențelor și normelor sociomorale. – Din fr. psychagogie. Vezi definitia »