BUJÓR, bujori, s. m. 1. Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită și bujor-de-grădină) are flori mari, roșii, roz sau albe, iar alta (numită și bujor-de-câmp) are flori roșii ca sângele (Paeonia). ♦ Fig. Roșeață naturală a obrajilor. 2. Compus: bujor-de-munte = smirdar. – Bg. božur. Vezi definitia »

ogoditór, ogoditoáre, ogoditóri, ogoditoáre, adj. (înv.) care place, agreabil. Vezi definitia »

COMENTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care interpretează o situație, un eveniment, o operă literară, istorică etc.; autor al unor comentarii. [Cf. fr. commentateur, lat. commentator]. Vezi definitia »

REPROBATÓR, -OÁRE adj. Care reprobă; reprobativ. [Cf. fr. réprobateur, lat. reprobator]. Vezi definitia »

SUFLEÓR s.m. Cel care suflă actorilor, în timpul unei reprezentații, replicile pe care urmează să le spună. [Pron. -flör, var. sufler s.m. / < fr. souffleur]. Vezi definitia »