șofrán (-ni), s. m. – 1. Plantă din care se extrage o substanță galbenă (Crocus sativus). – 2. (S. n.) Substanță extrasă din această plantă. – Mr. șăfrane, megl. șăfran. Per. za ’fran, arab. za ’farān, prin intermediul sl. šafranŭ (Miklosich, Fremdw., 128; Cihac, II, 383; Conev 46), cf. sb., bg., cr., slov., rus. šafran, ceh. šafrán, pol. szafran, ngr. σαφράνι, tc. safran. – Der. șofrănaș, s. m. (plantă, Carthamus tinctorius); șofrănel, s. m. (plantă, Crocus banaticus); șofrăniu, adj. (galben); șofrăni, vb. (a vopsi cu șofran). Vezi definitia »

ANTIBACTERIÁN, -Ă, antibacterieni, -e, adj. Care combate acțiunea bacteriilor. [Pr.: -ri-an] – Anti- + bacterian (după engl. antibacterial). Vezi definitia »

CRACOVIÁN, -Ă, cracoviéni, -e, s.m. și f., adj. (Persoană) care face parte din populația de bază a orașului Cracovia din Polonia sau este originară de acolo. (Cracovia (n.pr.) + suf. -an; cf. fr. cracovien) Vezi definitia »

TERMOENERGETICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în termoe-nergetică. (< fr. thermo-énergéticien) Vezi definitia »

PITAGORICIÁN, -Ă s. m. f. pitagoreic. (< fr. pythagoricien) Vezi definitia »