Definita cuvantului magistratură
MAGISTRATÚRĂ, magistraturi, s. f. Corpul magistraților; funcția, profesiunea de magistrat; timpul cât își exercită funcția un magistrat. – Din germ. Magistratur, fr. magistrature.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu magistratură
HORBOȚÍCĂ, horboțele, s. f. Diminutiv al lui horbotă. – Horbotă + suf. -ică. Vezi definitia »
TÂRȘIÁLĂ s. f. v. târșâială. Vezi definitia »
ANABIÓZĂ s.f. Revenire la viață a unor organisme după o întrerupere a funcțiilor lor vitale de mai lungă durată, având mai mult sau mai puțin caracterul morții. [< fr. anabiose, cf. gr. anabiosis – înviere]. Vezi definitia »
CVÍNTĂ s.f. 1. (Muz.) Interval de cinci note consecutive. 2. A cincea poziție principală de apărare la scrimă. 3. Formație de cinci cărți consecutive (de aceeași culoare) la jocul de cărți. 4. Acces de tuse violent și prelungit. [Var. chintă, cuintă s.f. / < it. quinta, cf. fr. quinte]. Vezi definitia »
báscă3 (limbă) s. f., g.-d. art. báscei Vezi definitia »