Definita cuvantului magnificență
MAGNIFICÉNȚĂ, magnificențe, s. f. (Livr.) Grandoare, măreție; fast, lux ieșit din comun. – Din fr. magnificence, it. magnificenza.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu magnificență
ECHÍNĂ s. f. 1. urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele procesuale. 2. mulură convexă în sfert de cerc, situată imediat sub abaca unui capitel doric. 3. ornament al capitelului coloanei ionice; ovă. (< fr. échine) Vezi definitia »
LĂCRIMÚȚĂ, lăcrimuțe, s. f. (Reg.) Lăcrimioară (1). [Var.: lăcrămúță s. f.] – Lacrimă + suf. -uță. Vezi definitia »
CROMOPROTEÍDĂ, cromoproteide, s. f. Proteidă colorată în componența căreia intră un metal (fier, magneziu). – Din fr. chromoprotéide. Vezi definitia »
sluteálă, slutéli, s.f. (înv.) sluțenie. Vezi definitia »
propúscă, propúști, s.f. (reg.) act prin care se certifică ceva. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z