STRATIÓT, stratioți, s. m. (Înv.) Soldat, ostaș. [Pr.: -ti-ot] – Ngr. stratiotis. Vezi definitia »

ANTRICÓT, antricoate, s. n. Carne de vacă, de oaie sau de porc provenită din regiunea intercostală; p. ext friptură din această carne; cotlet. – Din fr. entrecôte. Vezi definitia »

PIVÓT, (1, 2, 3) pivoturi, s. n., (4) pivoți, s. m. 1. S. n. (Tehn.) Fus de formă cilindrică, tronconică, conică etc., care se rotește ori alunecă într-un lagăr la care sarcina acționează în direcția axului. 2. S. n. Rădăcină principală, verticală, îngroșată a unor plante ca morcovul, sfecla etc. 3. S. n. Fig. Element, punct de sprijin esențial care asigură desfășurarea unei activități sau a unui proces. 4. S. m. Spec. (Mil.) Militarul în raport cu care se execută mișcarea unei formații. ♦ (Sport) Jucător cu atribuții bine precizate, care acționează ca vârf de atac, la unele jocuri cu mingea. – Din fr. pivot. Vezi definitia »

AXOLÓT s. m. stadiu larvar acvatic al unei specii de salamandre. (< fr. axolott) Vezi definitia »

IDIÓT, -OÁTĂ, idioți, -oate, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de idioție; tâmpit, cretin, imbecil. 2. Adj. (Despre manifestări ale ființelor) Care manifestă, care exprimă, care denotă nerozie, stupiditate etc. [Pr.: -di-ot] – Din fr. idiot. Vezi definitia »