FILMOTÉCĂ, filmoteci, s. f. 1. Colecție de filme cinematografice clasate într-o ordine sistematică. 2. Loc special amenajat pentru păstrarea filmelor cinematografice. – Din fr. filmothèque. Vezi definitia »

CEÁȚĂ, cețuri, s. f. 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, aflate în suspensie în atmosferă, la suprafața solului, și care îngreuiază vizibilitatea; negură, pâclă. 2. (Impr.) Aburii care se condensează pe o sticlă, pe o suprafață netedă. – Lat. caecia (< caecus „orb”). Vezi definitia »

ALICÓTĂ adj. parte ~ = mărime care se cuprinde de un număr exact de ori într-un întreg. (< fr. aliquote) Vezi definitia »

sternúță, sternúțe, s.f. (reg.) ceea ce se așterne în pat. Vezi definitia »

VĂCĂREÁSĂ, văcărese, s. f. Văcăriță. – Văcar + suf. -easă. Vezi definitia »