Definita cuvantului major
MAJÓR, -Ă, majori, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile și politice depline. 2. Foarte important, principal. ♦ (Log.: în sintagmele) Termen major = predicatul concluziei unui silogism. Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului. 3. (Înv.; Mil.; în sintagmele) Sergent major v. sergent. Plutonier major (și substantivat, m.) v. plutonier. 4. (Muz.; în sintagma) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri. – Din fr. majeur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu major
SUPRACONDUCTÓR, -OÁRE, supraconductori, -oare, adj., s. m. (Material) care prezintă supraconductibilitate, care a fost adus în această stare. – Din fr. supraconducteur. Vezi definitia »
MULȚĂMITÓR, -OÁRE adj. v. mulțumitor. Vezi definitia »
FRONDÓR I. s. m. partizan al frondei (1, 2). II. adj., s. m. f. (fig.) (cel) care critică, contrazice; răzvrătit, rebel. (< fr. frondeur) Vezi definitia »
PÍCTOR s. m. artist plastic care se ocupă cu pictura. ◊ (p. anal.) scriitor care evocă în mod plastic și viu aspecte din viață și din natură. (< lat. pictor) Vezi definitia »
EMIȚĂTÓR, -OÁRE I. adj. care emite; emitent, emisiv. ♦ post ~ = post de radioemisiune. II. s. n. dispozitiv, instalație care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsuri de curent. (după fr. émetteur) Vezi definitia »