TRAPÉZ s.n. 1. Patrulater care are drept baze două laturi paralele și neegale. 2. Aparat de gimnastică format dintr-o bară legată la capete cu două frânghii fixate de plafon. // s.m. Mușchi așezat pe partea posterioară a gâtului și a umărului. // (În forma trapezo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „patrulater având baze neegale și paralele”, „(referitor la) trapez (1)”. [Pl. -ze, -zuri, (s.m.) -zi. / < fr. trapèze, cf. gr. trapezion]. Vezi definitia »

JAVANÉZ, -Ă, javanezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Locuitor al insulei Java. 2. Adj. Care aparține Javei sau javanezilor (1), privitor la Java sau la javanezi. – Din fr. javanais. Vezi definitia »

POLONÉZ, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Polonia. ◊ (s. f.) limbă slavă occidentală, cu alfabet latin, vorbită de polonezi. II. s. f. 1. dans de origine poloneză cu caracter maiestuos, solemn, cu mișcare moderată; melodia corespunzătoare. 2. compoziție instrumentală în tempo și cu caracterul acestui dans. (< fr. polonais) Vezi definitia »

BENINÉZ, -Ă, beninezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Benin. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Benin. – Benin (n. pr.) + suf. -ez. Vezi definitia »

ALBANÉZ, -Ă, albanezi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Albaniei sau populației ei, privitor la Albania sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limba albaneză. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Albaniei. – Fr. albanais (it. albanese). Vezi definitia »