licurín (licuríni), s. m. – Varietate de chefal. Ngr. λυϰορρίνι (Cihac, II, 669; Tiktin), cf. tc. likorinoz. Vezi definitia »

BURÍN s.n. Dăltiță de silex folosită la prelucrarea osului și lemnului. ♦ Stilet de gravat. [Cf. fr. burin, it. burino]. Vezi definitia »

LADÍN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) care aparține populațiilor retoromane din Elveția și nordul Italiei. ◊ (s. f.) limbă romanică vorbită de ladini. (< fr. ladin, it. ladino, lat. ladinus) Vezi definitia »

cárchin s.n. (reg.) cancer. Vezi definitia »

senín (-nă), adj. – Limpede, clar. – Var. Trans. serin, sărin. Mr., megl. sirin. Lat. serēnus (Pușcariu 1579; REW 7843), cf. vegl. saran, prov., cat. serè, fr. serein. Asimilarea rin › nin este recentă. – Der. seninare, s. f. (Trans., stîncă de piatră lustruită sau strălucitoare); seninătate (var. seninețe), s. f. (claritate), pe care Pușcariu 1580 îl reduce la lat. serēnitas; (în)senina, vb. (a se face senin). Vezi definitia »