Definita cuvantului mandant
MANDÁNT, -Ă, mandanți, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) pentru care se încheie un act juridic. – Din fr. mandant.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mandant
ȘONT, ȘOÁNTĂ, șonți, șoante, adj. (Reg.; adesea substantivat) Șchiop, schilod. – Cf. ciont, magh. sánta. Vezi definitia »
lent, lenți s. m. locotenent. Vezi definitia »
REPÉNT, -Ă adj. (despre tulpini) care se târăște pe pământ, dând naștere din loc în loc la rădăcini; târâtor. (< lat. repens) Vezi definitia »
DELICVESCÉNT, -Ă adj. I. (despre substanțe solide) care absoarbe vaporii de apă din atmosferă, transformându-se în soluții apoase. 2. (fig.) decadent, corupt. (< fr. déliquescent, lat. deliquescens) Vezi definitia »
REVERBERÁNT, -Ă, reverberanți, -te, adj. Care reverberează. – Din fr. réverbérant, engl. reverberant. Vezi definitia »