Definita cuvantului mandatar
MANDATÁR, -Ă, mandatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i s-a încredințat un mandat (1), care a primit o împuternicire; procurator. – Din fr. mandataire. Cf. germ. Mandatar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mandatar
CHIROGRAFÁR, -Ă adj. (jur.; despre persoane; și s.) care deține un drept personal de creditor pe baza unui act sub semnătură privată. (< fr. chirographaire) Vezi definitia »
PISTOLÁR s. m. ostaș dotat cu pistol1 (1); sportiv specializat în probe de tir cu pistolul1 (1). (după sp., it. pistolero) Vezi definitia »
SEMIAUXILIÁR adj., s. n. (verb) având rol sintactic asemănător cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care dă acțiunii verbului „ajutat” o nuanță modală, izvorâtă din înțelesul său lexical. (< fr. semi-auxiliaire) Vezi definitia »
POLIARTICULÁR, -Ă adj. Referitor la mai multe articulații, care afectează mai multe articulații. [Cf. fr. polyarticulaire]. Vezi definitia »
JITÁR, -i s.m. Persoană angajată să păzească semănăturile. -Din sl. (bg., rus.) Žitari, sl. Žito „grâu” Vezi definitia »