Definita cuvantului manevră
MANÉVRĂ, manevre, s. f. 1. (De obicei la pl.) Deplasare organizată și rapidă a unor unități militare pentru a lovi pe adversar sau pentru a respinge lovitura lui; p. ext. luptă. ♦ Pregătire tactică a unei armate sau a unei flote, în condiții asemănătoare cu cele de război. 2. Ansamblu de operații executate pentru a alcătui sau a desface o garnitură de tren, pentru a deplasa vagoanele în direcția voită etc. ♦ Ansamblu de operații executate pentru deplasarea unei nave în direcția voită, în special la acostare sau la ieșirea din port. ♦ (Concr.) Parâmă folosită la legarea și la mânuirea pânzelor, la legarea catargelor etc. 3. Manipulare a unui aparat, a unui dispozitiv tehnic etc. ♦ (Med.) Totalitatea mișcărilor executate, după un plan dinainte stabilit, în cursul unei intervenții. Manevră obstetricală. 4. Fig. (Mai ales la pl.) Uneltire întreprinsă de cineva pentru a-și atinge scopurile; tertip. – Din fr. manœuvre.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu manevră
STAȚIUNE BALNEOCLIMATERICĂ s.f. Localitate care beneficiază de factori naturali și ambientali (bioclimat, ape minerale, nămoluri și lacuri terapeutice, saline, mofete, litoral marin) utilizabili în terapeutică și care posedă dotări și amenajări specifice pentru punerea în valoare a acestor factori în cadrul curei balneare, sau pentru odihnă și recreere. Vezi definitia »
BROȘÉTĂ s. f. mică tijă de metal pe care se înfig bucăți de carne, pești, vânat pentru a le frige. ◊ bucată de carne etc. friptă la frigare; frigăruie. (< fr. brochette) Vezi definitia »
RUMENEÁLĂ s. f. ~ (din rumeni + suf. -eală, sl. rumĕnilo) Vezi definitia »
strámiță, strámițe, s.f. (înv. și reg.) scamă, destrămătură; zdreanță dintr-o țesătură; stramă. Vezi definitia »
MORGANÁTICĂ, morganatice, adj. (În sintagmele) Căsătorie morganatică = căsătorie între un bărbat dintr-o familie domnitoare și o femeie de rang social inferior. Soție morganatică = soție care a contractat o căsătorie morganatică și care nu beneficiază de toate drepturile acordate soțului. – Din fr. morganatique, lat. morganaticus. Vezi definitia »