POLIÓDĂ s. f. tub electronic cu mai mulți electrozi. (< fr. polyode) Vezi definitia »

BIONÓZĂ s. f. tulburare a activității normale a unui organism produsă de un agent patogen viu. (< fr. bionose) Vezi definitia »

mánă (-ne), s. f. – 1. Lichen comestibil. – 2. Beneficiu, profit. – 3. Abundență, productivitate. – 4. Secreție vîscoasă a unor plante. – 5. Oidium (Perenospora viticola). – Mr. mană. Ngr. μάννα (sec. XVII), în parte prin bg. mana (Tiktin; Candrea). – Der. mănos, adj. (fertil, bogat; folositor, rentabil); înmănoșa, vb. (Trans., rar, a fertiliza); mănoșie, s. f. (abundență, fertilitate). Vezi definitia »

TIROZÍNĂ s. f. aminoacid aromatic din diferite protide, a cărui oxidare produce melanina. (< fr. tyrosine) Vezi definitia »

SPETEÁLĂ, speteli, s. f. (Pop.) Boală a animalelor de tracțiune, care constă în întinderea excesivă a ligamentelor și a țesuturilor spinării din cauza eforturilor și care se manifestă prin șchiopătări, mers greoi etc.; p. ext. (la oameni și la animale) durere acută în regiunea lombară (provenită din cauza unui efort prea mare). – Speti + suf. -eală. Vezi definitia »