huluí, pers. 3 sg. huluiéște, vb. IV refl. (reg.) a se dărâma, a se nărui. Vezi definitia »

încujluí, încujluiésc, vb. IV refl. (reg., înv.) a intra în relații de amor cu cineva; a se năvădi, a se îngurlui, a se încuiba, a se cuibări. Vezi definitia »

FIERUÍ, fieruiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A lega în fiare; a fereca. – Din fier. Vezi definitia »

buricul pământului expr. (peior.) persoană încrezută / îngâmfată. Vezi definitia »

PLĂSMUÍ, plăsmuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a produce, a făuri, a alcătui, a înfăptui. 2. A inventa, a născoci, a scorni. 3. A falsifica, a contrazice. [Var.: plăzmuí vb. IV] – Plasmă (înv. „creare, alcătuire” < ngr.) + suf. -ui. Vezi definitia »