CALIMÉRA s. f. art. (Fam.; în expr.) A se schimba calimera = a se schimba situația. A (se) strica calimera = a (se) strica prietenia. A întoarce (sau a schimba) calimera = a-și schimba atitudinea față de cineva. – Din ngr. kaliméra. Vezi definitia »

ÎNCĂLĂRA, încălărez, vb. I. Refl. (Înv.) A se urca pe cal; a încăleca. – În + călare. Vezi definitia »

mustrá (mústru, át), vb. – A certa, a dojeni, a admonesta. Lat. monstrāre (Pușcariu 1143; Candrea-Dens., 1188; REW 5665), cf. it. mostrare, cat., sp., port. mostrar. Pentru semantism, cf. Șeineanu, Semasiol., 183. – Der. mustrător, adj. (reprobativ). Vezi definitia »

CÓNTRA², prep., adv. I. Prep. 1. Împotriva (cuiva sau a ceva). ◊ Loc. adv. Din contra (sau contră) = dimpotrivă. 2. În schimbul altei valori. II. Adv. Împotrivă; cu totul altfel. – Din fr. contre, lat., it. contra. Vezi definitia »

SUPURÁ vb. intr. (despre țesuturi, răni) a produce și elimina puroi. (< fr. suppurer, lat. suppurare) Vezi definitia »