BUSC, buscuri, s. n. Prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă. – Din fr. bousque. Vezi definitia »

ÎMPĂRĂTÉSC, -EÁSCĂ, împărătești, adj. De împărat, care aparține împăratului sau împărătesei; imperial; p. ext. măreț, maiestuos. – Împărat + suf. -esc. Vezi definitia »

RUFIANÉSC, -Ă adj. decăzut; dezmățat; declasat. (< it. ruffianesco) Vezi definitia »

PICARÉSC, -Ă adj. referitor la picarism, caracteristic picarismului. (< fr. picaresque, sp. picaresco) Vezi definitia »

BĂIEȚÉSC, -EÁSCĂ, băiețești, adj. De băiat, specific băieților. – Băiat + suf. -esc. Vezi definitia »