Definita cuvantului titan
TITÁN1 s. n. Element chimic, metal alb-argintiu, cu duritate mare, care se găsește răspândit în natură sub formă de compuși și care se folosește la fabricarea unor oțeluri. – Din fr. titane.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu titan
ȘARLATÁN s. m. om necinstit, care înșală buna-credință a cuiva; pungaș, escroc, impostor. (< fr. charlatan) Vezi definitia »
CODREÁN, -Ă, codreni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. Care aparține codrului, privitor la codru; din codru; codresc. 2. S. m. și f. Pădurean. – Codru + suf. -ean. Vezi definitia »
ARHIDIECEZÁN, -Ă, arhidiecezani, -e, adj. Care ține de o arhidieceză, privitor la o arhidieceză. – După fr. archidiocésain. Vezi definitia »
PEDIMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Animal) cu picioare în formă de mâini, având degetul mare opus celorlalte. [< fr. pédimane]. Vezi definitia »
BOULEÁN, bouleni, s. m. Diminutiv al lui bou. Vezi definitia »