Definita cuvantului amorțire
AMORȚÍRE, amorțiri s. f. Faptul de a amorți; amorțeală; fig. indiferență, inerție. – V. amorți.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu amorțire
BIODEGRADÁRE (‹ bio + degradare) s. f. Proces de descompunere a substanțelor organice de către enzimele produse de organisme vii, în special bacterii și ciuperci microscopice. Prin b. se asigură ciclul elementelor în natură. Există și substanțe care nu se supun acestui proces (recalcitranță moleculară). Vezi definitia »
PROPILITIZÁRE s.f. Proces de transformare a porfiritelor în propilite. [După fr. propylitisation]. Vezi definitia »
INTERSECTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) intersecta. [< intersecta]. Vezi definitia »
MIȘCÁRE s. f. 1. acțiune, curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes general, al unei idei sau al unei concepții. 2. acțiune organizată de masă, care tinde să realizeze un scop social-politic. 3. (muz.) grad de accelerare sau de încetinire a unei măsuri; tempo. ◊ parte a unei lucrări muzicale ciclice, de mari dimensiuni (simfonie, sonată). (după fr. mouvement, rus. dvijenie) Vezi definitia »
POTOLÍRE, potoliri, s. f. Acțiunea de a se potoli și rezultatul ei; liniștire, domolire, calmare, potoleală. – V. potoli. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z