ENCAÚSTIC, -Ă, encaustici, -ce, s. f., s. m. 1. S. f. (La vechii greci) Procedeu de pictură în care culorile se foloseau diluate cu ceară. 2. S. m. Preparat pe bază de ceară folosit la impregnarea statuilor de marmură sau de ipsos pentru a le da un aspect catifelat sau pentru a le feri de umezeală. – Din fr. encaustique. Vezi definitia »

CLIC interj. Cuvânt care imită un zgomot sec, scurt. – Onomatopee. Cf. fr. clic. Vezi definitia »

ATARÁXIC, -Ă adj., s. n. (medicament) cu o puternică acțiune calmantă asupra sistemului nervos central. (< fr. ataraxique) Vezi definitia »

ERIC, s.f. erice,1. Nurcă de încrucișare direcesivă, de culoare gri deschis cu nuanță maronie și ochii roșii (din Zootehnie). 2.s.n.. Canal natural îngust care taie transversal cordoanele litorale ; gîrla cu chefali (pl. ERICE). Vezi definitia »

DEȘÉRTIC, -Ă adj. care aparține deșertului; de deșert. (după fr. désertique) Vezi definitia »