Definita cuvantului marcă
MÁRCĂ3, mărci, s. f. 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră, aflate sub guvernare militară. 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală, în care pământul arabil rămâne proprietate privată. – Din germ. Mark.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu marcă
MEZOMÓRFICĂ, mezomorfice, adj. (Fiz.; în sintagma) Stare mezomorfică = stare de agregare a materiei între starea cristalină și cea amorfă. – Din fr. mésomorphique. Vezi definitia »
rosúră, rosúri, s.f. (înv. și reg.) 1. roadere, zgomot când un animal roade ceva. 2. durere la încheietură. 3. resturi de aluat; răsătură. 4. mârțoagă, gloabă. Vezi definitia »
SERICÍNĂ s. f. materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul. (< fr. séricine) Vezi definitia »
bâtă, adj. (invar.) ignorant. Vezi definitia »
puiezitúră, puiezitúri, s.f. (reg.) 1. mulțime de pui de găină. 2. mulțime de copii. Vezi definitia »