GARNIZOÁNĂ, garnizoane, s. f. 1. Unitate sau ansamblu de unități și de instituții militare stabilite într-o localitate sau (în timp de război) într-un loc întărit pentru a-l apăra; p. ext. localitate în care sunt stabilite aceste unități și instituții. 2. Conducere a unei garnizoane (1). – Din fr. garnison. Vezi definitia »

ASPIRÍNĂ s. f. comprimat conținând acid acetilsalicilic, febrifug și calmant. (< fr. aspirine, germ. Aspirin) Vezi definitia »

ARSENIÚRĂ, arseniuri, s. f. Combinație a arsenului cu un metal. [Pr.: -ni-u-] – Fr. arséniure. Vezi definitia »

TÁRĂ² s.f. Defect (fizic sau moral) ereditar; meteahnă, cusur, deficiență. [Cf. fr. tare, it. tara]. Vezi definitia »

BONÉTĂ, bonete, s. f. 1. Scufie înnodată sub bărbie. ♦ Tichie de pânză albă purtată de medici, de laboranți, de bucătari etc. 2. Acoperământ de cap fără cozoroc, de formă lunguiață, purtat de militari. 3. (În expr.) Bonetă frigiană = acoperământ de cap, purtat în antichitate de sclavii eliberați și adoptat în timpul revoluției franceze din 1789, ca simbol al libertății. – Fr. bonnet. Vezi definitia »