Definita cuvantului ascuțime
ASCUȚÍME s. f. 1. Faptul de a fi ascuțit. 2. Fig. Agerime (a minții), pătrundere, perspicacitate, acuitate. ◊ Loc. adv. Cu ascuțime = hotărât, ferm. – Ascuți + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ascuțime
SĂRĂCÍME s. f. Totalitatea oamenilor săraci (1); mulțime de oameni săraci. – Sărac + suf. -ime. Vezi definitia »
PRENÚME s.n. v. pronume1 [în DN]. Vezi definitia »
prenume noi Vezi definitia »
îndoíme s.f. (înv.) pereche; familie. Vezi definitia »
CĂLĂRÍME, călărimi, s. f. (Înv.) Oaste călare, cavalerie. – Din călare + suf. -ime. Vezi definitia »