Definita cuvantului martir
MARTÍR2, -Ă, martiri, -e s. m., s. f. Persoană care a avut de îndurat suferințe, chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale. ♦ Spec. Mucenic (al bisericii). ♦ P. gener. Persoană care îndură persecuții, un tratament inuman, bătaie etc. – Din fr. martyr.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu martir
habadír, habadíre, s.n. (reg.) 1. val de pânză întins la soare; sul, trâmbă. 2. mânecar scurt de pânză, căputaș de pânză albă. Vezi definitia »
BLANȘÍR, blanșiruri, s. n. Deșeu rezultat de la blanșiruire. – După germ. [Reste von] Blanchieren. Vezi definitia »
DECEMVÍR s.m. 1. Fiecare dintre cei zece magistrați romani care formau comisia care urma să dea Romei un cod de legi în anul 451 î.e.n. 2. Membru al unui colegiu sacerdotal din Roma antică. [< lat. decemvir, cf. fr. décemvir]. Vezi definitia »
EMÍR s. m. 1. titlu dat descendenților lui Mohamed. 2. titlu al guvernatorilor unor țări musulmane. (< fr. émir) Vezi definitia »
MOHAÍR s. n. păr de capră angora, din care se fac stofe, covoare etc. ◊ stofă țesută din lână amestecată cu păr de capră angora. (< fr. mohair) Vezi definitia »