Definita cuvantului măruntaie
MĂRUNTÁIE s. f. pl. 1. Totalitatea organelor interne la animale și la om; viscere, vintre; p. restr. organele interne aflate în cavitatea abdominală. ◊ Expr. A ști toate măruntaiele (din cineva) a cunoaște gândurile cele mai ascunse (ale cuiva). ♦ Spec. Totalitatea organelor interne comestibile ale animalelor. 2. Fig. Partea cea mai adâncă a unui lucru; fund, adâncime, mijloc. ♦ Interiorul ființei omenești, considerat ca sediu al gândirii, al sentimentelor și al conștiinței. [Pr.: -ta-ie] – Din lat. minutalia.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măruntaie
FILOGENÍE s. f. 1. originea și evoluția organismelor animale și vegetale de-a lungul timpului; filogeneză. 2. ramură a biologiei care studiază filiația speciilor și dezvoltarea lor în cursul vremii. (< fr. phylogénie) Vezi definitia »
MERALGÍE s.f. Durere în coapsă. [Gen. -iei. / < fr. méralgie, cf. gr. meros – coapsă, algos – durere]. Vezi definitia »
COXALGÍE s. f. 1. Tuberculoză a articulației șoldului. 2. Durere localizată în articulația șoldului. – Din fr. coxalgie. Vezi definitia »
SIDEREMÍE s. f. prezența fierului în sânge. (< fr. sidérémie) Vezi definitia »
TAHICARDÍE s.f. Accelerare anormală a ritmului cardiac. [Gen. -iei. / < fr. tachycardie, cf. gr. tachys – rapid, kardia – inimă]. Vezi definitia »