PUTREZÍRE putreziri, s. f. Faptul de a (se) putrezi; putrezeală. – V. putrezi. Vezi definitia »

SABLÁRE s.f. Acțiunea de a sabla și rezultatul ei; sablaj, sablat. [< sabla]. Vezi definitia »

NARCOTIZÁRE, narcotizări, s. f. Acțiunea de a narcotiza și rezultatul ei. – V. narcotiza. Vezi definitia »

DESTINÁRE, destinări, s. f. Acțiunea de a destina și rezultatul ei. – V. destina. Vezi definitia »

zéstre s. f. – Dotă. Lat. dextĕrae „promisiune” (Hasdeu, după Pușcariu 1935; Iordan, Dift., 115; REW 2618; Tiktin; Candrea). Legătura cu sl. zastroiti „a prepara” (Cihac, II, 472) este improbabilă. Folosit în general, afară de Banat și Crișana (ALR, II, 67). – Der. înzestra, vb. (a dota). Din rom. provin bg. zestra (Capidan, Raporturile, 225), rut. zjastra (Candrea, Elemente, 409), mag. zeszter (Edelspacher 24), săs. zestre. Vezi definitia »