CELIBÁT s.n. Situație a celui necăsătorit; burlăcie. [Pl. -turi. / < fr. célibat, cf. lat. caelibatus]. Vezi definitia »

INEXPERIMENTÁT, -Ă, inexperimentați, -te, adj. (Despre persoane) Căruia îi lipsește experiența, nedeprins; care are experiență insuficientă, neexperimentat. ♦ Care nu a fost încă experimentat; neîncercat. – Din fr. inexpérimenté. Vezi definitia »

DOCTORÁT s. n. formă de studii suprauniversitare constând dintr-o serie de cursuri, examene și o teză, organizate pe lângă instituțiile de învățământ superior și care conferă titlul de doctor într-o anumită specialitate; doctorantură. (< fr. doctorat) Vezi definitia »

EDENTÁT, -Ă, edentați, -te, adj., s. n. (Mamifer) fără dinți sau cu dinții atrofiați. – Din fr. édenté. Vezi definitia »

CANONICÁT s. n. demnitatea de canonic. (<fr. canonicat, germ. Kanonikat) Vezi definitia »