ciompléu, ciompléuri, s.n. (reg.) 1. arbore rupt pe jumătate și rămas cu rădăcina în pământ; cioaftă, ciung, ciolpan. 2. partea cozii unui animal din care crește părul; trupină, butur; ciunt, cotor, tulei. Vezi definitia »

ESÉU s. n. 1. studiu de proporții reduse asupra unor probleme filozofice, literare, științifice etc., care expune un punct de vedere personal, fără intenția de a epuiza subiectul. 2. încercare; probă. ◊ probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite, din care se alege cea care va rămâne prototipul definitiv al întregului tiraj. 3. (sport) încercare. ◊ (rugbi) așezarea mingii la sol, dincolo de linia de but a adversarilor. (< fr. essai) Vezi definitia »

SCORIACÉU, -ÉE adj. De natura scoriilor. [< fr. scoriacé]. Vezi definitia »

PORTMONÉU s. n. portofel pentru bani mărunți. (după fr. porte-monnaie) Vezi definitia »

VOLÉU², voleuri, s. n. (Rar) Jaluzea, oblon. – Din fr. volet. Vezi definitia »