PARVENITÍSM s. n. Tendința, dorința de a parveni (1) cu orice preț; situație de parvenit; mod de comportare, atitudine de parvenit. – Parvenit + suf. -ism. Vezi definitia »

MENTALÍSM s. n. 1. concepție metafizică potrivit căreia realitatea este spirit. 2. atitudine a acelora care, într-un sistem lingvistic, consideră conținutul ca un element determinant al expresiei. (< fr. mentalisme, germ. Mentalismus) Vezi definitia »

VOLUNTARÍSM s. n. 1. Concepție filozofică potrivit căreia existența se întemeiază pe anumite tendințe iraționale ale voinței umane sau pe o voință cosmică oarbă. 2. Concepție sociologică care neagă existența legilor obiective ale naturii și necesitatea lor în societate și atribuie voinței (individuale sau colective) o importanță primordială, hotărâtoare. 3. Concepție psihologică care atribuie proceselor voliționale rolul hotărâtor în viața psihică. – Din fr. volontarisme (după voluntar). Vezi definitia »

FABIANÍSM s. n. Doctrină care preconiza trecerea lentă, pe calea reformelor de stat, de la capitalism la socialism. [Pr.: -bi-a-] – Din engl. fabianism, fr. fabianisme. Vezi definitia »

GALVANOTROPÍSM s.n. Galvanotaxie; electrotropism. [< fr. galvanotropisme]. Vezi definitia »