Definita cuvantului muncit
MUNCÍT, -Ă, munciți, -te, adj. 1. Ostenit, trudit, istovit. 2. (Despre terenuri agricole) Lucrat, cultivat. 3. Câștigat, agonisit cu multă osteneală. ♦ Făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală. 4. (Înv.) Torturat, chinuit. – V. munci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu muncit
SĂPUNÍT2, -Ă, săpuniți, -te, adj. Frecat cu săpun, acoperit cu clăbuci de săpun. – V. săpuni. Vezi definitia »
NEFERICÍT, -Ă, nefericiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu este fericit, care îndură suferințe (morale); cuprins de durere; nenorocit. ♦ Nefast. Zi nefericită. ♦ Care este într-o stare proastă, neprielnică, care provoacă neplăceri. Climă nefericită. – Ne- + fericit. Vezi definitia »
NĂCLĂÍT, -Ă, năclăiți, -te, adj. Îmbibat sau acoperit cu o substanță cleioasă, unsuroasă, murdară; năclăios. ♦ (Rar; despre sânge) închegat, coagulat. – V. năclăi. Vezi definitia »
ȘIȚUÍT, -Ă, șițuiți, -te, adj. (Reg.) Cu acoperiș de șiță. – V. șițui. Vezi definitia »
ÎNTREGÍT, -Ă, întregiți, -te, adj. Făcut sau devenit întreg; completat. – V. întregi. Vezi definitia »