PÁLOȘ, paloșe, s. n. Sabie lată cu două tăișuri, adesea încovoiată spre vârf, care se folosea în trecut; pală³. – Din magh. pallos. Vezi definitia »

ALUNÍȘ, alunișuri, s. n. Pădurice, desiș de aluni. – Din alun + suf. -iș. Vezi definitia »

mănuncheáș (mănunchi mic) s. n. (pl. mănuncheașe) Vezi definitia »

iaváș adv. – Încet, binișor, fără grabă. Tc. yavaș (Löwe 21; Lokotsch 946; Graur, GS, VI, 332), cf. ngr. γιαβάς, alb. javaš. Se folosește frecvent cu reduplicare, cf. agale. Vezi definitia »

CUȘCÚȘ s. n. Pastă făinoasă în formă de bobițe (întrebuințată în supă, ca garnitură la carne etc.) – Din tc. kuskus. Cf. fr. couscous. Vezi definitia »