PÚLBERE, pulberi, s. f. 1. Material solid care se prezintă sub forma unor particule fine; praf, pudră. ◊ Expr. A se face (praf și) pulbere sau a se alege (din cineva sau ceva) (praful și) pulberea (sau praf și pulbere) = a se distruge, a se nimici, a pieri. A ridica pe cineva din pulbere = a înălța pe cineva într-o situație foarte bună. A se ridica (sau a se scula) din pulbere = a evolua; a parveni, plecând de jos. A face pulberea praf = a nu face nici o ispravă. ♦ Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”, care indică felul) Mulțime, puzderie. 2. Spec. (Înv.) Praf de pușcă. 3. Substanță explozivă care se prezintă în formă de firișoare sau de granule. – Lat. pulvis, -eris. Vezi definitia »

ÎNCERCUÍRE s.f. Acțiunea de a încercui. [Pron. -cu-i-. / < încercui]. Vezi definitia »

aide-mémoire (fr.) [pron. edmemoár] (ai-de-mé-moi-re) s. n., art. aide-mémoire-ul; pl. aide-mémoire-uri Vezi definitia »

DEMOCRATIZÁRE s.f. Acțiunea de a democratiza și rezultatul ei. ◊ (Ec.) Democratizarea capitalului = Teorie potrivit căreia dezvoltarea societăților pe acțiuni și plasarea acțiunilor în rândurile muncitorilor ar schimba natura capitalului și a capitalismului, fiecare posesor al unei acțiuni devenind coproprietar al unei întreprinderi și putând participa la conducerea ei. [< democratiza]. Vezi definitia »

AVIVÁRE, avivări, s. f. Acțiunea de a aviva. Vezi definitia »