proîncălicá, proîncálic, vb. I (reg.) a încăleca din nou. Vezi definitia »

halcá (halcále), s. f. – 1. Inel, belciug. – 2. Joc vechi, asemănător cu jocul de arșice din Spania. – Mr. hălcă. Tc. (h)alka (Șeineanu, II, 199; Lokotsch 801; Ronzevalle 82), cf. ngr. χαλϰᾶς, alb. halkë, bg., sb. halká. Vezi definitia »

BANCA, com. în jud. Vaslui; 5.296 loc. (1991). Stație de c. f. Reșed. com. este satul Gara Banca. Vezi definitia »

DEIFICÁ vb. I. tr. (Liv.) A atribui putere divină unei ființe sau unui lucru; a zeifica. [Pron. de-i-, p.i. deífic. / < it., lat. deificare]. Vezi definitia »

CAUCA, rîu în Columbia, afl. stg. al fl. Magdalena; 1.350 km. Izv. din Cordillera Occidental (Anzii de N). Navigabil pe 600 km în două sectoare. Vezi definitia »