CIRCULÁ, círcul, vb. I. Intranz. 1. A fi în mișcare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit și la anumite ore). 2. (Despre lichide, gaze) A fi în mișcare neîntreruptă (revenind mereu la punctul de plecare). 3. (Despre idei, știri, zvonuri etc.) A se transmite de la unul la altul, a se răspândi. 4. A întrebuința în mod curent; a avea valoare. Moneda aceasta nu mai circulă. – Din fr. circuler, lat. circulari. Vezi definitia »

STRANGULÁ, strangulez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) omorî prin sugrumare; a (se) sugruma, a (se) gâtui. 2. Tranz. A înăbuși, a sufoca. 3. Tranz. A micșora lățimea secțiunii de curgere a unui fluid într-o conductă, pe cursul unei ape etc. [Var.: ștrangulá vb. I] – Din lat. strangulare. Vezi definitia »

horholá, horholésc, vb. I refl. (reg.) a se împodobi, a se înfrumuseța. Vezi definitia »

înfălá vb. I refl. (reg., înv.) a fi mândru, a se îngâmfa. Vezi definitia »

COMPILÁ vb. tr. 1. a culege fragmente, idei din diverși autori, pentru a alcătui o lucrare nouă, fără o contribuție personală. 2. (inform.) a traduce un limbaj algoritmic sau un program în cadrul mașinii. (< fr. compiler, lat. compilare) Vezi definitia »