Oltenism, folosit frecvent in judetul Valcea. In partea dinspre deal. Ex.: de dindeal de drum. Vezi definitia »

SIMBOLÍSM s.n. 1. Curent în arta și literatura universală, de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care a încercat, cu ajutorul simbolurilor, să stabilească corespondențe între fenomenele universului fizic și cele ale lumii morale, eliberând totodată versul de rigorile tradiționalismului clasic și căutând prin melodie și armonie verbală să-l apropie de muzică. ♦ (În artele plastice) Practicarea unei arte ideiste și sintetiste în spiritul simbolismului literar. 2. Simbolism fonetic = capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt de a sugera sau a întări noțiunea pe care o desemnează. 3. Curent filozofic idealist potrivit căruia legătura dintre idei nu presupune raporturi de la cauză la efect, ci de la simbol la obiectul reprezentat de acesta, gândirea reducându-se doar la cunoașterea simbolurilor realității. [< fr. symbolisme]. Vezi definitia »

GEOMETRÍSM s. n. sistem care reduce totul la formele și metodele geometriei. (< fr. géométrisme) Vezi definitia »

DRUIDÍSM s. n. religia druizilor, care propovăduia credința în nemurirea sufletului și în metempsihoză, susținând că oamenii descind din zeul morții și că lumea va sfârși prin foc și apă. (< fr. druidisme) Vezi definitia »

PSITACÍSM s. n. (Med.) Reproducere mecanică a celor auzite sau citite, fără a le înțelege. – Din fr. psittacisme. Vezi definitia »