destrăbălá (-léz, -át), vb. – A corupe, a vicia, a perverti. Origine necunoscută. Prezența lui b intervocalic, ca și lipsa mărturiilor vechi, ne fac să credem că este vorba de un cuvînt modern, poate it. (s)traballare „a oscila”. Nu este posibilă der. din lat. *disterebellāre (Densusianu, GS, V, 358). Vezi definitia »

BALA, com. în jud. Mehedinți, în Pod. Mehedinți; 4.660 loc. (1991). Expl. forestiere. Stațiune balneoclimaterică, de importanță locală, cu ape minerale mezotermale, sulfuroase, oligominerale (hipotone). Vezi definitia »

DEFERLÁ, pers. 3 deferleáză, vb. I. Intranz. (Despre valuri) A se revărsa, a se sparge, rostogolindu Vezi definitia »

AGRICOLA (Iulius Agricola, Cneus) (40-93), general și om politic roman. În urma unor campanii grele a învins triburile băștinașe ale Britanniei al cărei guvernator a devenit (78-84). Socrul istoricului Tacitus, care-i dedică o biografie. Vezi definitia »

CAUDELLA, Eduard (1841-1924, n. Iași), violonist, pedagog și compozitor român. Concerte pentru vioară, opere („Petru Rareș”), operete, uverturi („Moldova”). Vezi definitia »