Definita cuvantului vorbăreț
VORBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, vorbăreți, -e, adj. (Adesea substantivat) Căruia îi place să vorbească mult; guraliv, limbut, vorbar. ♦ Fig. Expresiv. – Vorbi + suf. -ăreț.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vorbăreț
ȘPRIȚ1 s. n. vin cu sifon sau apă minerală. (< germ. Spritzer) Vezi definitia »
ȘLIȚ s. n. 1. șanț cu secțiune mică, într-o piesă sau într-un element de construcție. 2. despicătură la spatele sau la partea terminală a mânecilor unei haine ori la partea anterioară a pantalonilor. (< germ. Schlitz) Vezi definitia »
HÂRBÚȚ, hârbuțe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui hârb. – Hârb + suf. -uț. Vezi definitia »
polmonúț s.n. (reg.) suport de fier sau de piatră care se pune sub lemnele care ard pe vatră. Vezi definitia »
PREJUDÉȚ, prejudețe, s. n. (Înv.) Prejudecată. – Pre1- + județ (după lat. praejudicium). Vezi definitia »