Definita cuvantului vrednic
VRÉDNIC, -Ă, vrednici, -ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. ♦ Capabil, destoinic. 2. Demn de..., care merită să..., căruia i se cuvine pe drept ceva. ◊ Expr. (Reg.) A fi vrednic = a valora, a prețui. ♦ (Urmat de un conjunctiv sau un infinitiv) Care este în stare, care posedă însușirile necesare pentru a săvârși ceva. – Din sl. vrĕdĩnŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vrednic
PROCELEUSMÁTIC, -Ă adj. (metr.; despre picioare) compus din patru silabe scurte. (< fr. procéleusmatique, gr. prokeleusmatikos) Vezi definitia »
DECASILÁBIC, -Ă adj. (despre versuri) din zece silabe. (< fr. décasyllabique) Vezi definitia »
MICOLÓGIC, -Ă, micologici, -ce, adj. Referitor la micologie, de micologie. – Din fr. mycologique. Vezi definitia »
TEOLÓGIC, -Ă, teologici, -ce, adj. Care ține de teologie, privitor la teologie; de teolog; teologal. [Pr.: te-o-] – Din fr. théologique. Vezi definitia »
HEDONÍSTIC, -Ă, hedonistici, -ce, adj. Hedonist. – Din fr. hédonistique. Vezi definitia »