TIMIȘEÁNCĂ, timișence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Timiș. ♦ Locuitoare din județul Timiș. – Timișean + suf. -că. Vezi definitia »

SINECDÓCĂ s.f. Figură de stil care constă în restrângerea sau lărgirea sensului unui cuvânt folosindu-se partea pentru întreg, întregul pentru parte, genul pentru specie, specia pentru gen, singularul pentru plural etc. [Cf. fr. synecdoque, lat., gr. synecdoche]. Vezi definitia »

BAVEȚÍCĂ, bavețele, s. f. Diminutiv al lui bavetă; bărbiță (1). – Bavetă + suf. -ică. Vezi definitia »

BRAVÚRĂ s. f. vitejie, bărbăție, curaj. ◊ faptă curajoasă. (< fr. bravoure, it. bravura) Vezi definitia »

felíșcă s.f. (reg.) plantă cu flori galbene-aurii sau galbene-roșietice; filimică, călinică, gălbinele, roșioară, roșuliță, rușnică, rușnici, rugiuliță, ruguliță. Vezi definitia »