HERMENEÚT s. m. specialist în hermeneutică. (< fr. herméneute) Vezi definitia »

BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o bună educație; cu purtări frumoase. – Din bine¹ + crescut (după fr. bien-élevé). Vezi definitia »

AERONAÚT, -Ă, aeronauți, -te, s. m. și f. Persoană care conduce (sau care călătorește cu) un vehicul aerian. – După fr. aéronaute (< gr.). Vezi definitia »

ANACOLÚT, anacolute, s. n. (Greșeală de gramatică constând în) întreruperea construcției sintactice începute și continuarea frazei cu altă construcție. – Fr. anacoluthe (lat. lit. anacoluthon). Vezi definitia »

CANUT (KNUT), regi ai Danemarcii, Norvegiei, Suediei și Angliei. Mai importanți: C. cel Mare (c. 995-1035), rege al Danemarcii (din 1019), Angliei (din 1016), precum și al Norvegiei (din 1028). Domnia lui a marcat o perioadă de maximă putere a statului danez. Vezi definitia »