SERPENTÍNĂ¹, serpentine, s. f. 1. Traseu șerpuit al unui drum care străbate un teren în pantă; fiecare dintre cotiturile unui astfel de traseu; p. ext. drum cotit, șerpuit. 2. Fâșie lungă și îngustă de hârtie colorată, înfășurată strâns, care, aruncată la distanță, se desfășoară în spirală și care se folosește ca mijloc de amuzament la petreceri. 3. Tub (sau țeavă) de metal sau de sticlă îndoit în formă de spirală sau de elice și folosit ca schimbător de căldură. – Din fr. serpentin. Vezi definitia »

GEOTECTÓNICĂ s.f. Disciplină care studiază structura scoarței Pământului. [Cf. germ. Geotektonik, fr. géotectonique]. Vezi definitia »

șetrăncúță, șetrăncúțe, s.f. (reg.) cusătură ornamentală mică, în formă de pătrate, făcută pe capetele năframelor, pe ii etc. Vezi definitia »

BELETRÍSTICĂ s.f. – V. beletristic [DEX'98] Vezi definitia »

FOTOREZISTÉNȚĂ s. f. conductor electric a cărui rezistență variază în funcție de iluminare, funcționând pe baza efectului fotoelectric intern. (< fr. photorésistance) Vezi definitia »